Norvegienii electro-pop Casiokids au ajuns pentru prima data in Romania sambata, pe 29 ianuarie, in clubul Control din Bucuresti, la invitatia OneDay. Ne-au bucurat si ne-au facut sa dansam, sa sarim si sa fredonam in norvegiana pe versuri al caror sens nici macar nu mai conta. Muzica si bucuria lor a fost de ajuns pentru ca live-ul Casiokids sa fie unul dintre cele mai bune concerte la care care am fost pana acum in Control.

Si sa nu uitam de public. Numeros inca de la intrare, unde coada de la garderoba se intindea pe scari. Inghesuiala mare, asteptari mari! Pana la momentul Casiokids, am fost primiti de Toulouse Lautrec. Obisnuiti ai topului Radio Guerrilla, productivi cand vine vorba de videoclipuri, Toulouse  Lautrec trebuie vazuti si live. Asta pentru ca, pe langa piesele pe care le stim de la radio sau din clipuri – “Apartman”, “Te spun” sau  “Porno” – si celelalte piese ale trupei merita ascultate, cunoscute si fredonate. In Control am ascultat “Apartman”, “Hold On”, “Yesman”, “Someone Took Life As It Came”, “123”, “Barman”, “Red & Blue”, “Steward”, “Drive”. “Te spun” a primit cele mai entuziaste reactii, iar “Disco Dance” a incheiat concertul trupei romanesti.

Galerie foto Toulouse Lautrec in Control:

Dupa concertul Toulouse Lautrec, pe scena a inceput forfota, iar in public a inceput inghesuiala. Lumea vroia sa fie in fata, aproape de norvegieni. In timp ce Casiokids isi pregateau instrumentele, doua fete din public au urcat pe scena si au fost norocoasele castigatoare ale unei unei poze si ale unei strangeri de mana a solistului Ketil Kinden Endresen.

Cei sase muzicieni din Bergen au ocupat scena si au dat drumul primelor sunete electro-pop, in timp ce in public un steag imens al Norvegiei acoperea capetele spectatorilor… Primele piese au fost cu Omar Johnsen la synth, Fredrik Vogsborg la chitara si Ketil Kinden Endresen la voce si butoane, cei trei urmand ca pe parcursul concertului sa isi schimbe intre ei instrumentele de la o piesa la alta. Vocea si stilul lui Endresen mi-a amintit de The Whitest Boy Alive, conationalii celor de la Casiokids care ne-au vizitat in vara lui 2010.

Omar a zambit tot timpul, a cantat la tamburina si, cu mainile in aer, ne-a imbiat la dans, in timp ce basistul Kjetil Aabø s-a plimbat din spatele pana in fata scenei, si-a aprins din cand in cand cate o tigara, iar la un moment dat s-a repezit catre boxa din marginea scenei si s-a catarat pe ea, spre disperarea unuia dintre tehnci, care nu mai stia cum sa-l dea jos. Basistul Kjetil Aabø a parasit singur boxa si a disparut in mijlocul unui public entuziast si absorbit complet de muzica norvegienilor.  Aceiasi baie de multime urma sa o faca alti doi membrii ai trupei, chitaristul si bateristul. Iar daca ei au coborat de pe scena in public, de ce sa nu mearga lucrurile si invers? Probabil la asta s-a gandit Omar cand a chemat pe scena o spectatoare si a invitat-o sa se alature trupei, oferindu-i betele de la tobe. A urmat o piesa in care Casiokids nu mai erau 6, ci 7.

Casiokids au fost foarte inspirati cand si-au ales pus numele albumului, “Topp Stemning På Lokal Bar”. Cee ce s-ar traduce prin “multa energie in barul local”. Exact de asta am avut parte in Control. Energie, dans si bucurie impartasita reciproc de trupa si de public. Iar la “Fot I Hose” a fost dementa! Se spune ca nordicii sunt reci si distanti. Casiokids au fost insa la fel de calzi ca zilele de august. Ne-au spus “Multumesc” in limba romana si ne-au facut sa dansam non-stop, sa sarim si sa stam cu ochii lipiti de scena tot concertul.

Galerie foto Casiokids in Control:

Text si foto: Raluca Tamas

Tagged in: bucuresti, casiokids, control, cronica, electro-pop, fotografii, galerie foto, norvegia, oneday live, recenzie, review, toulouse lautrec